Iradierea de înaltă precizie a tumorilor cerebrale şi metastazelor cerebrale
Pentru iradierea tumorilor cerebrale şi a metastazelor cerebrale aferente altor organe care s-au localizat la nivelul creierului, radioterapia stereotactică de înaltă precizie a devenit procedura standard în ultimii ani.
Prin intermediul acestei metode, o doză definită de raze x este aplicată cu acurateţe. Expunerea la radiaţii a ţesutului sănătos înconjurător poate fi limitată, în timp ce concentraţia radiaţiilor aplicată tumorii este foarte mare. În acest fel, tumorile cerebrale pot fi tratate utilizând doza necesară ridicată de radiaţii, fără a vătăma alte părţi ale creierului.
Iradierea este atât de precisă încât o doză multiplă – în comparaţie cu radioterapia convenţională – poate fi administrată. Aceasta duce la creşterea eficienţei şi în consecinţă la creşterea şanselor ca tumora să se reducă sau să fie complet distrusă. Este foarte important, de asemenea, faptul că prin intermediul acestei proceduri pot fi tratate şi tumorile recurente.
Cum funcţionează radioterapia stereotactică?
Succesul radioterapiei depinde foarte mult de doza de radiaţii care ajunge la tumoră. Ţesutul sănătos din jur trebuie expus cât mai puţin posibil, pentru a fi vătămat cât mai puţin posibil. Cu cât iradierea tumorii este mai precisă, cu atât mai mare poate fi doza administrată, evitând în acelaşi timp producerea unui impact grav asupra ţesutului din jur. Marea provocare în cazul iradierii tumorilor şi metastazelor cerebrale constă în faptul că acestea sunt adeseori localizate în apropierea zonelor foarte sensibile (de exemplu, trunchiul cerebral, nervul optic). Aşadar, iradierea, care necesită o doză ridicată pentru a fi eficientă, trebuie aplicată cât mai precis posibil.
Până în prezent, radioterapia aplicată părţilor creierului era posibilă doar prin utilizarea proiectoarelor conice (colimatoare) pentru formarea razelor pentru iradiere. Atunci când tumorile de formă neregulată sau formaţiunile tisulare trebuiau să fie iradiate, multiple doze circulare trebuiau combinate, cu mari eforturi, iar efectul consta într-o iradiere neregulată, în care unele părţi erau supraexpuse şi se administra o doză totală de radiaţii mai mare. Prin iradierea cu convergenţă stereotactică, colimatoarele multilamelare (MLC) pot fi folosite pe lângă colimatoarele conice, în funcţie de forma excrescenţei tisulare care necesită tratament. Cu ajutorul MLC, excrescenţele tisulare de dimensiuni mici şi formă neregulată pot fi supuse în mod flexibil şi din mai multe direcţii iradierii, chiar şi atunci când se află în apropierea structurilor extrem de sensibil, precum trunchiul cerebral.
Forme de tratament
- Există două forme de radioterapie de bază:
Iradiere unică (Radiochirurgie): o doză ridicată de radiaţii este administrată o singură dată, ceea ce duce la distrugerea ţesutului bolnav (termen mediu). - Iradierea fracţionată stereotactică de precizie: doza totală de radiaţii este distribuită în mai multe şedinţe.